Informație metodică Creativitatea preșcolarilor

Creativitatea preșcolarilor

Autor: Razvon Viorica

Legea superioară a existenței este

munca creatoare prin care lăsăm în lume

o urma dupa ce nu vom mai fi, o opera care

ne prelungește existența și după moarte.

Leonardo Da Vinci

Născută din nevoia sufletului omenesc de a-și exprima emoțiile sale cele mai puternice, literatura este o artă reproducătoare a sufletului, a sufletului în mișcare , o artă a timpului. Scopul artei este de a influența sentimentele, voința și gîndirea omului de a-și transmite anumite cunoștințe o anumită apreciere a fenomenelor. Literatura îi ajută pe oameni să înțeleagă sensurile adînci ale realitații și s-o însușească sub raport spiritual. Ea are menirea să dezvăluie sentimentele și gîndirile altor oameni, farmecul, bucuriile și necazurile vieții.

Literatura își exercită funcția educativă prin mijloacele estetice, educația estetică. Aceasta ajută la educarea simțului estetic și a aptitudinilor estetice. Investigarea creației literare declanșează întreaga putere de convingere emoțională, caracterul molipsitor al artei capacitatea ei de a emoționa copilul, de ai forma convingeri.

Specificul procesului instructiv-educativ prin intermediul literaturii constă în faptul că emoția estetică fixează în conștiința copiilor semnificațiile mesajului artistic al operelor .Emoția estetică îndeplinește în procesul educației prin literatură, rolul unui catalizator . Faptul este și mai evident cînd se urmărește procesul educației morale prin receptarea literaturii.

Literatura poate juca un rol deosebit în procesul educării copiilor în spiritul binelui, adevărului și dreptății . Contactul cu operele artistice duce la formarea laturilor educației estetice. Sarcinile educației estetice prin intermediul literaturii constau în dezvoltarea gustului pentru frumosul din artă, natură și societate, în formarea noțiunii de frumos , în cristalizarea criteriilor de apreciere a frumosului.

În faza instruirii, subiectul percepe atributele elementare ale frumosului, se emoționează, dar nu e capabil să emită aprecieri obiective despre percepțiile sale estetice. Pe măsură ce concepții despre lume se cristalizează, se învestește posibilitatea trecerii de la simpla instruire a frumosului la aprecierea lui, cînd apare adevărata emoție estetică.

Literatura ca artă a cuvîntului devine un loc primordial în educația estetică a copiilor și anume în dezvoltarea creativității.

Termenul creativitate își are originea în cuvîntul latin creare, care înseamnă a zamisli, a fauri, a naste și a fost introdus în psihologie de către psihologul american G.W. Allport, in anul 1937. Creativitatea reprezintă:

-noutate;

-îndrăzneală;

-originalitate;

-cunoaștere;

-imaginație;

-inventivitate;

-flexibilitate.

Încă din preșcolaritate, se poate vorbi despre acel potențial admirabil al omului -CREATIVITATEA - care face posibilă creația ca activitate psihică. Nivelul posibil de atins acum este, doar acela al creativității potențiale, manifestată prin desene sau jocuri (activitățile predominante ale copilului preșcolar).

Potențialul creativ există latent în fiecare copil și poate fi dezvoltat sub influența unui mediu socio-educațional stimulativ, responsabilii pentru stimularea creativității copilului prescolar fiind părinții și cadrele didactice.

La gradiniță, creativitatea copilului poate fi stimulată prin modele pedagogice a căror elaborare se fundamentează pe cunoaștere și pe respectarea particularităților de vîrstă ale copilului preșcolar, dar și a nivelului de dezvoltare a potențialului său creativ. Un bun educator trebuie să știe să stimuleze constant creativitatea copiilor săi.

Literatura este arta cuvîntului, care folosește ca mijloc de exprimare cuvîntul artistic, imaginea artistică. Prin îmbinarea armonioasă a cuvintelor, prin folosirea diferitor figuri de stil, prin plasticitatea expresiilor și puterea de convingere care o are limbajul oral și cel scris, literatura contribuie la dezvoltarea percepțiilor estetice și sentimentelor estetice și posibilităților creatoare a copiilor. Poveștile, memorizările, lecturile dupa imagini, toate au rolul de a stimula creativitatea preșcolarilor. Un exercițiu util pentru dezvoltarea creativității copilului, îl poate reprezenta continuarea unei povești fascinante , găsirea unui alt final sau creearea unei povești pe baza unui șir de ilustrații! Creativitatea le este stimulată, dezvoltîndu-le, în primul rînd, încrederea în ei, în ceea ce pot oferi, respectîndu-i pentru frumusetea și unicitatea lor. În acest scop, noi putem folosi diferite genuri literare: basmele, povestirele, poeziile, proverbele, ghicitorile, snoavele. Ascultînd o povestire copiii însușesc o seamă de expresii artistice, îmbinarea armonioasă a cuvintelor în frază, conținutul de idei al combinațiilor de cuvinte. Folosirea literaturii în activitatea copiilor duce la formarea imaginației creatoare, la formarea sentimentelor și deprinderilor de a vorbi expresiv.

Folclorul este o parte semnificativă a literaturii, care cuprinde totalitatea creațiilor literare.Folclorul se conturează ca un gen universal care a luat naștere în mod firesc la vîrsta foarte fragedă. Prin cîntece, jocuri, creații folclorice copiii iau contact cu mediu înconjurător.

Valorificînd frumusețea tradițiilor populare, îi ajutăm pe copii să cunoască tradițiile și rolul important pe care îl au în viața oamenilor aceste tradiții. Aducem copiii într-o lume frumoasă a cîntecului, poeziei, poveștilor, glumelor, proverbelor, zicătorilor și strigăturilor a unor evenimente tradiționale.

Cadrul cel mai important de manifestare a tradițiilor populare, dar și de stimulare a potențialului creativ este jocul, cu toate tipurile sale. Conduita creativă este o premisă pentru viitorul comportament creativ care se va materializa în produse noi, originale, cu valoare socială. Prin joc, copilul poate fi oricine își dorește, poate inventa jocuri de rol, poate crea personaje etc.

Din propriile investigații am constatat că preşcolarii creativi se diferenţiază de obicei de restul grupului prin diferite comportamente specifice şi, dacă li se permite acest lucru, le dezvolt în mod liber creativitatea. Utilizarea literaturii e ca arta a cuvîntului dezvoltă perceperile estetice, sentimentele estetice și posibilitățile creatoatre. Ei sunt foarte curioşi, vin cu soluţii neobişnuite, cu idei originale, au iniţiativă şi un spirit de observaţie foarte bine dezvoltat, văd conexiuni între elemente aparent fără nici o legătură, pun întrebări adecvate, caută alternative şi explorează noi posibilităţi, manipulează şi controlează simultan mai multe idei, învaţă rapid şi uşor, au o memorie bună, un vocabular foarte bine dezvoltat, găsesc căi neobişnuite pentru soluţionarea problemelor, au o imaginaţie vie şi o capacitate deosebită de a crea.

Personal consider că activitatea care are cea mai mare pondere în educarea creativităţii copilului preşcolar este activitatea estetică prin intermediul literaturii, în mod deosebit poveștile. Impresiile în urma lecturii uneori sunt aît de bogate încît creativitatea copiilor manifestă dorinţa de a crea, de a se afirma. Copilul trăieşte din plin, pe plan afectiv împreună cu eroii, tot ce-i place mai mult culoarea imaginilor dintr-o poveste, acțiunile personajelor, cum ar fi: ursul, vulpea șireată, gogoașa plămădită; și pe acest fond afectiv, bogat şi sincer exprimat, copilul e în stare să realizeze tot ceea ce gîndeşte în mod creativ.

Este foarte important anume faptul că literatura a devenit un mijloc instructiv-educativ desăvîrşit, revinindu-i rolul de a educa, de a forma la preșcolarii gustul şi plăcerea de a asculta povești, sensibilitatea faţă de adevăratele opere de artă.

Un cadru didactic poate să încurajeze și să stimuleze creativitatea copiilor preșcolari astfel:

- prin crearea unui mediu adecvat preșcolarului, în care jocul să se desfășoare fără restrîngeri;

- prin libertate de exprimare;

- prin diverse ateliere de creație (pe cît posibil aceste ateliere să se realizeze împreună cu părinții);

- prin adaptarea ideilor copilului, încît să se potrivească cu cerințele educatorului);

- încurajînd procesul de creație, indiferent de rezultat.

Cultivarea creativității în mintea și sufletul copiilor preșcolari este o necesitate și se impune din ce în ce mai mult într-o societate în plină mișcare.

Creativitatea este o floare atît de delicată, încît elogiul o face să înflorească, în timp ce descurajarea o înăbușe adesea chiar înainte ca ea să se poată transforma în floare.( T. Carlyle ).

Noi educătorii trebuie să iubim și să înțelegem aceste flori delicate pentru că ele dau putere și progres în dezvoltarea omenirii.

Scopul demersului de faţă este de a provoca pe copil la creație, îi dăm șansa să transmită sentimente, stări sufletești, îi stimulăm nevoia de activitate, îi sporim încrederea în forțele proprii de a se exprima în artele plastice, muzica, literatura, dans tot ce e legat de educația estetică.

În cadrul lucrului meu am aplicat metoda brainstorming (asaltul de idei), care oferă unui grup de copii posibilitatea manifestării libere şi spontane a imaginaţiei, creşte productivitatea creativităţii individuale ca urmare a interacţiunii membrilor şi a acţionării lor într-o soluţie de grup. Copiii sunt impărţiţi în trei grupuri brainstorming, fiecare grup primind o imagine şi o fişă de lucru. Acesta conţine numele fiecărui copil însoţit de un număr de ordine. Fiecare copil priveşte imaginea şi conform numărului de ordine primit îşi va expune ideile. După fiecare răspuns copilul desenează pe fişa de lucru atîtea cerculeţe cîte idei a expus. La sfîrşit se autoevaluează.

"Salata de poveşti" este o tehnică de creare a unei povești noi prin amestecarea personajelor şi evenimentelor din poveştile cunoscute, realizînd un nou fir narativ.

Realizaţi un desen în care se întîlnesc personaje din basme/ poveşti diferite.

Am remarcat faptul că în majoritatea desenele copiilor au lipsit personajele

negative, iar acolo unde au existat au fost înzestrate cu calităţi pozitive

(Impărăteasa cea rea a devenit bună, lupul era prieten cu toate animalele şi cu Scufiţa Roşie).

Variantă: cadrul didactic începe o poveste, după care se opreşte şi invită un copilaș să continue povestea într-un mod original.

Un joc creativ e "De-a scriitorii". Se dau copiilor 4-5 imagini și se cere alcătuirea unei poveşti pornind de la acestea.

"Cea mai gogonată minciună" - Imposibilităţi

Jocul constă în enumerarea a cît mai multe imposibilităţi: să facă vaca ouă, să zboare porcul, etc. A